#CoronavirusCuDate
Această pagină reprezintă vizualizarea și interpretarea datelor publice despre epidemia de coronavirus prin care trece România, în momentul de față.
Scopul acestui proiect personal este comunicarea simplă și eficientă a datelor într-o formă grafică pentru a fi înțelese cât mai ușor. Este o inițiativă personală, neafiliată niciunei alte entități.
20.05.2020 — ziua 85 de epidemie în România și ziua în care a fost ridicată starea de urgență pe teritoriul țării
Graficul 1 — Numărul total de cazuri confirmate în România
Per total, cazurile au continuat să scadă în ultimele săptămâni, iar „viteza” de răspândire a scăzut și sub pragul de 15% pe zi.
Din fericire, graficul continuă să scadă este posibil să ajungem chiar sub pragul de 10% cazuri noi.Graficul 2 — Numărul de cazuri confirmate zilnic în România
Vedem un platou al numărului de cazuri confirmate zilnic, deși fluctează relativ mult de la o zi la alta.
De asemenea, observăm că graficul vindecărilor se întrepătrunde cu cel al confirmărilor, iar asta înseamnă că avem mai mulți oameni care își revin decât noi infectați, într-o zi.
Graficul deceselor pare stabilizat în preajma valorii de 5% și într-o ușoară scădere.
Vestea bună este că numărul de vindecări l-a depășit pe cel al confirmărilor.
Acel faimos „flatten the curve” (aplatizează curba) este reprezentat grafic de linia neagră — numărul zilnic de cazuri noi — care, deși are o formă zimțată și nu curbă precum în toate vizualurile de pe net, de aproape două săptmâni pare că este pe un trend descendent.Graficul 3 — Numărul de cazuri active în România
Observăm că, după un platou de cazuri în preajma valorii de 7.500, a avut loc o scădere bruscă și acum pare că urmează o vreme cu un platou de cazuri active în jurul valorii de 6.000.Graficul 4 — Numărul total de cazuri raportat la un milion de locuitori ai României
Cel mai probabil, până la finalul lunii, epidemia va atinge 0,1% din populația României.Graficul 5 — Rata de creștere a epidemei (de la început)
Pentru moment, acest grafic a devenit doar de referință din cauza inconsistenței datelor din primele zile.
Recomand analiza acestui factor pe Graficul 6.Graficul 6 — Rata de creștere a epidemiei (ultimele 28 zile)
Am extins perioada de analiză la ultimele 4 săptămâni pentru a avea o imagine de calitate mai bună asupra acestui indicator.
Se confirmă ce spuneam în textele anterioare: acest indicator este atât de sensibil încât după câteva zile în care, pe baza valorilor, trendul era sub linia verde, acum este aproape paralel, deci, în termeni pragmatici, încă nu se vede o „stingere” a răspândirii virusului.Graficul 7 — Eficiența testării
Eficiența testării este un indicator propus de mine pentru a măsura cât de multe cazuri de coronavirus se descoperă în urma efectuării testelor și reprezintă raportul procentual dintre numărul zilnic de confirmări și numărul zilnic de teste.
Din păcate, este graficul pentru care nu știu sigur ce interpretare este bună deoarece singura pe care o am este că înseamnă că din 100 teste efectuate, doar 7 oameni sunt depistați pozitiv. Ceea ce, în oglindă, înseamnă că se irosesc 93 de teste.
Nu spun că testarea nu este utilă și necesară, ba chiar sunt de partea Organizației Mondiale a Sănătății pe acest subiect, dar nefiind nicio strategie clară în România pentru testare, apreciez că este doar o irosire a testelor, fără a avea și niște date suplimentare, măcar (cum ajungi să te testezi, ce simptome ai avut înainte de ai ajuns să fii testat șamd.)
Din păcate, tendința de scădere a eficienției se accentuează, iar așa cum se poate observa din grafic: media ultimelor două săptămâni este chiar în preajma lui 3%, jumătate din media totală.Graficul 8 — Distribuția cazurilor de coronavirus
Este graficul meu preferat pentru că este cel mai optimist: cu cât devine mai verde cu atât înseamnă că se vindecă mai mulți oameni de COVID-19.
De asemenea, se observă și că decesele nu au depășit 5% din totalul de până acum.
Se înverzește din ce în ce mai mult, iar acesta este un aspect pozitiv.Graficul 9 — Numărul total de cazuri izolate și numărul total de cazuri carantinate
Am observat că nu s-a vorbit despre aceste numere prea mult și am considerat că este interesant să fie puse într-un grafic. Nu conisder că putem trage vreo concluzie semnificativă, doar observația că ambii indicatori sunt într-o oarecare zonă de platou. Din nou, de fapt, lipsesc alte informații pentru o imagine mai clară: în ce se transformă cazurile izolate și carantinate (în confirmări sau dispar de tot?), cum au ajuns oamenii să fie izolați sau carantinați șamd.
Cazurile izolate au o creștere bruscă în ultimele câteva zile, probabil pe fondul revenirii unor români în țară, dar cele carantinate au un nivel relativ constant, ba chiar o ușoară scădere.Graficul 10 — Numărul de apeluri la 112 și la TelVerde Coronavirus
Din nou, un grafic făcut pentru că aveam date la dispoziție.
Observăm o creștere bruscă a apelurilor la TelVerde, poate pe seama ridicării stării de urgență și oamenii voiau să afle ce înseamnă asta — este doar o presupunere.
Apelurile la 112 sunt aproape constante, cu o foarte, foarte ușoară tendință de scădere.Graficul 11 — Numărul total de cazuri per un milion de locuitori, România versus Italia
Ultima valoare a acestui indicator arată o rată de răspândire în România de 4 ori mai mică față de Italia.Graficul 12 — Numărul total de cazuri raportat la un milion de locuitori, România versus alte țări
Este graficul care arată (în mod suprinzător!) cât de bine a gestionat România această epidemie — merg pe această ipoteză din simpla interpretare a datelor, dar sunt conștient că este posibil să avem situația asta din incompetență/ignoranță, nu neapărat din performanță și decizii intenționate; poate vom afla vreodată, cu argumente solide că România a acționat atât de bine.
Având în vedere că este o țară cu o populație mică, prin comparație cu celelalte selectate, ar fi trebuit să vedem o explozie a cazurilor per milion de locuitori, dar iată că suntem ultimii (curba cea mai jos, cea neagră), iar ăsta este unul din rarele cazuri când a fi ultimul este un lucru bun.
Mai observăm un lucru interesant: singurele țări (dintre cele prezentate) care încă sunt pe creștere sunt țările domnilor Donald Trump, respectiv Boris Johnson. Concluziile pentru observația asta vi le las vouă.
Estimez că Statele Unite și Marea Britanie vor fi țările cel mai grav afectate în urma acestei pandemii.
